De luni bune, economia consemneaza o apreciere a leului caracterizata de presa si specialisti drept „spectaculoasa”. Leul a atins tot felul de maxime istorice, a creat isterii mai mari sau mai mici pe piata, le-a umplut buzunarele de bani celor care au datorii in Euro si i-a adus in sapa de lemn pe exportatori. In timp ce se deruleaza toate aceste procese, Guvernul Tariceanu, pe tacute si fara bagare de seama, hoteste, ne baga miinile in buzunare prin instituirea unei noi taxe, taxa de jaf valutar.

Am sa ma explic cu socoteli facute „babeste”, de un nespecialist, socoteli pe care il invit pe dl. mare ministru de finante si economii Vosganian sa le contrazica tot asa cum le fac eu, adica negru pe alb. Ma uit la factura de curent. Pe factura de curent, ce platesc eu e socotit la 3,53 RON pentru un Euro, in vreme ce, pe piata, un Euro costa 3,11 RON. Uitati-va fiecare dintre d-voastra pe facturile pe care le platiti, ca sint gaze, curent sau alte utilitati si o sa vedeti ca sinteti furat de fiecare data cind platiti o factura. Sinteti furat de fiecare data cind alimentati la benzinarie, de fiecare data cind aprindeti o tigara sau cumparati un produs accizat. Toate accizele sint calculate in Euro, la cursul de 3,53 RON/ Euro. Asta inseamna o taxa suplimentara de 13, 5 %!!! Aproape inca un TVA. O taxa neanuntata, netransparenta, neprevazuta de vreo lege dar care alimenteaza bugetul la greu, cu bani jefuiti din buzunarele populatiei.

Toata aceasta minarie, care se cheama inselaciune, furt, escrocherie, dispret pentru consumator exista din vointa expresa a Guvernului, care ar putea rezolva problema printr-o simpla Ordonanta de urgenta. Dl. Tariceanu n-are nici un interes sa dea o asemenea Ordonanta, ca-si dramuieste banii pentru pensii si tare ii convine sa-i fure din buzunarele noastre. Daca leul s-ar devaloriza, in schimb, pun pariu cu cine vreti ca s-ar da Ordonanta dupa Ordonanta pentru a aduce Euro la buget la valoarea de piata. Domnul Tariceanu ne considera un popor de prosti care platim si se pare ca are dreptate. Nimeni n-a facut nici un scandal niciodata pe subiectul asta, nici in Parlament si nici prin presa. Asadar, de cite ori va duceti sa va platiti factura de curent, uitati-va la cursul de schimb, in coltul din dreapta sus, si o sa ajungeti la concluzia ca sintem prosti. Ne lasam furati la drumul mare fara sa cricnim. Mare hot Tariceanu asta!

Adrian GURZAU

Seria tragica si nesfirsita a accidentelor rutiere cu victime in care sint implicate mijloace de transport in comun are cauze mult mai profunde decit cele pe care le cerceteaza, in anchetele sale, Politia rutiera.
In spatele acestui veritabil carnagiu se afla viciile de functionare (ca sa ne exprimam eufemistic) ale institutiei care autorizeaza, atit intern cit si international, transportul rutier de persoane si marfuri: Autoritatea Rutiera Româna (ARR). ARR a abdicat de la rosturile sale si a devenit, mai cu seama in anumite filiale judetene, o adevarata anexa a mafiilor locale, cu efectele dezastruoase asupra sigurantei traficului auto care se pot constata cu usurinta.
Drept raspuns la acest fenomen, Guvernul Tariceanu a decis sa reformeze sistemul dind institutia in grija unui fost puscarias. Directorul adjunct al ARR, dl. Laszlo Saitos, a executat, inainte de a fi promovat in fruntea transporturilor rutiere românesti, diverse perioade de arest si inchisoare cu executare in regim de penitenciar si, in plus, mai are cel putin un dosar penal in lucru. Culmea este ca dumnealui a facut puscarie si are probleme cu legea „in domeniu”, ca sa ne exprimam asa, adica pentru inmatriculari falsificate la un numar de citeva zeci de autovehicule. Avind in vedere aceasta proaspata promovare cit si pastrarea afacerilor in familie (sotia domnului Saitos este sefa eliberarilor de licente de transport la ARR Sibiu iar cumnatul domniei-sale director tot la ARR Sibiu), pot sa garantez ca numarul accidentelor rutiere cu victime in care sint implicate mijloace de transport in comun va continua sa fie surprinzator de mare. Sigur, surprinzator doar pentru cine nu cunoaste sistemul.

Adrian GURZAU
Secretar pe probleme de Justitie al PD Cluj

Adrian Gurzau

Dupa ce a dus PNL-ul in pragul revoltei si societatea romaneasca in pragul isteriei prin politica de gang pe care a promovat-o in ultima vreme, dl. Calin Popescu Tariceanu a considerat el ca ar putea sa-si salveze cariera politica si afacerile lui Patriciu punind de-un pol. De dreapta. Numai ca, vazind cam ce si cum e cu polul asta ajungi la concluzia ca dl. Tariceanu ori a luat-o pe aratura Romaniei mereu surprinzatoare ori ca Finkelstein, Silberstein si altii aia de-i plateste regeste primesc de doua ori mai multi bani de la concurenta ca sa-l desfiinteze.
Cind partidul e in fierbere, Guvernul pe duca si trendul electoral descendent, cit poti fi de naiv incit sa-ti inchipui ca poti salva situatia atirnindu-ti de git doua cadavre politice??? Alianta cu PNTCD-ul mai musca putin din procentele si-asa scirtiitoare ale PNL dar creeaza probleme ambelor partide. Probabil ca seniorul Coposu se rasuceste in mormint cind vede ca partidul caruia i-a redat viata dupa perioada comunista s-a asezat, incepind cu mandatul de presedinte al lui Milut, impotriva tuturor valorilor in care a crezut. PNTCD a fost impotriva presedintelui Basescu la Referendum, chiar cu riscul sciziunii. PNTCD este afiliat la PPE dar lupta cu indirjire impotriva principalului aliat al PPE in Romania, Partidul Democrat. E greu de inteles tangoul politic al unui partid care, chiar daca a ramas in afara Parlamentului, nu s-a compromis politic pina acum. Marian Milut este cel dintii cadavru politic pe care Tariceanu il agata de gitul PNL, partid pe care parca il uraste desi ii e presedinte.
Al doilea cadavru politic este insusi Cavalerul Tristei figuri, fostul presedinte Emil Constantinescu. Dupa ce s-a retras „scirbit”, „invins de structuri”, dupa ce a inselat sperantele a milioane de romani printr-o politica ezitanta si incoerenta, dupa ce a reusit performanta de a scoate PNTCD din Parlament lasint partidul fara prezidentiabil cu putin inainte de alegerile din 2000, dl. Constantinescu are pretentia (din fericire, fara acoperire in realitate) ca mai reprezinta ceva in politica romaneasca. Si-si face o reintrare „triumfala” in politica. O sa mai auzim un potop de discursuri sforaitoare de la acesta, numai ca, de data asta, nu mai avem rabdarea sa-l ascultam si nici naivitatea sa-l credem. Eu sint curios cum o sa explice dumnealui ca se aliaza cu PNTCD-ul dupa ce a scindat partidul ca sa-si creeze propriul partid. (Pentru cei care n-au auzit, partidul se cheama Alianta Populara si nu apare in nici un sondaj, situindu-se copios sub marja de eroare statistica.)
Din (ne)fericire, anuntatul „pol” e un avorton neviabil. In primul rind ca cei trei componenti, adunati laolalta din disperare, sint atit de fundamental incompatibili incit vor fi incapabili de actiune comuna. In al doilea rind, data fiind concentrarea de cadavre politice pe care o contine, mai mult decit un pol de dreapta, alianta contra naturii PNL – PNTCD - AP seamana mai degraba cu o morga de dreapta.

Adrian Gurzau

Adrian Gurzau

Adrian Gurzau
cetatean roman
www.adriangurzau.ro

Adrian GURZAU

Ceea ce se intimpla in Romania in ultimele zile are aspecte grotesti. Scenele de „famiglie” in care apar Nicolae Vacaroiu in calitate de presedinte al statului alaturi de Bogdan Olteanu, Calin Popescu Tariceanu si alţii duc pur si simplu, macar la nivel simbolic, catre o restauraţie comunista, cu sprijinul neprecupeţit al PNL. Nu e lipsit de relevanţa, si presa internaţionala a comentat deja pe larg acest lucru, faptul ca primul demers al presedintelui interimar a fost numirea, pe doua posturi esenţiale ale Administraţiei prezidenţiale, a doi fosti demnitari comunisti. Slugarnicia cu care PNL accepta sa raspunda la comenzile lui Nicolae Vacariu si la tot felul de invitaţii arata limpede asezarea definitiva si irevocabila a acestui partid alaturi de PSD. Prezenţa lui Nicolae Vacaroiu in fruntea statului roman arata limpede cum ar fi un presedinte ales de Parlament si nu de popor: un ins santajabil, patat, o simpla marioneta in miiinile celor care il manipuleaza. Vacaroiu s-a autoproclamat deja „presedinte jucator” dar, ceea ce a deranjat in cazul lui Traian Basescu, presedintele legitim, ales de popor, pare a nu mai deranja pe nimeni in cazul fostilor demnitari comunisti si a aliaţilor acestora liberali ajunsi, prin jocuri politice, in poziţii in care nu ar fi ajuns niciodata prin votul electoratului.
Jocul periculos si iresponsabil pe care PNL il joaca chiar cu viitorul Romaniei va produce o nota de plata pe care o vom plati noi toţi. Condoleezza Rice i-a transmis diplomatic ministrului de externe Adrian Cioroianu ca nu are chef sa se intilneasca cu dumnealui. Summit-ul Nato de la Bucuresti s-a aminat pe termen nedeterminat. Presedinţi de state si alţi demnitari si-au anulat vizitele oficiale la Bucuresti. Sint doar trei semnale clare si puternice care, alaturi de comentariile ample ale presei internaţionale, (in general, puţin prezentate populaţiei Romaniei) arunca Romania cu 15 ani inapoi pe scara istoriei. Principalii responsabili pentru aceasta situaţie (si pariez de pe acum ca nota de plata pe care o vom plati in final va fi una extrem de piperata) este Calin Popescu Tariceanu si PNL. Razboiul lor descreierat impotriva presedintelui ales al Romaniei duce si va duce in continuare la instabilitate politica, radicalizarea populaţiei impotriva clasei politice, framintari sociale si pierderi economice si de imagine greu cuantificabile.
Domnul Calin Popescu Tariceanu poate macar intr-o privinţa sa fie linistit: ii sta foarte bine in pozele de grup alaturi de Nicolae Vacaroiu. Exact acolo este locul sau. Asteptam si decontul domniei-sale.

Adrian GURZAU

Prin gestul de astazi, Parlamentul Romaniei dovedeste ca este exact ceea ce majoritatea poporului roman stie de multa vreme ca este: o simpla anexa a mafiei transpartinice, o adunatura de snapani dispusi sa calce in picioare orice pentru a putea continua sa fure in liniste, sa spolieze poporul in dosul vorbelor sforaitoare si sa furnizeze un teatru ieftin, cu sforile la vedere, pe post de democratie.
Imi permit sa afirm public: in actuala sa configuratie si in conjunctura actuala, Parlamentul Romaniei este o institutie antidemocratica si antinationala. Indivizi aflati pe statele de plata ale mafiilor de tot felul, insi care si-au cumparat mandatele de parlamentari, care au fost tovarasi de hotie si dezmat cu lideri politici corupti si mizerabili s-au mobilizat mai tare ca niciodata pentru a-si apara privilegiile strigatoare la cer, pe spinarea unui popor care nu-i suporta si-i dispretuieste. Mi-e sila de aceasta institutie si mi se pare de bun simt sa-mi manifest sila public.
La popor, mafiotilor!

Adrian GURZAU, fost deputat

E preferabil sa faci abstractie de viata personala a unui politician atunci cind ii judeci prestatia dar, in cazul domnului Calin Popescu Tariceanu, este imposibil sa nu constati ca dumnealui face si desface aliantele politice cu gratia cu care a trecut prin patru casnicii. Consfintind in drept o alianta cu PSD care functiona de multa vreme in fapt, dumnealui rezolva mai multe chestiuni dintr-o lovitura: aduce PNL in zona periculoasa a extinctiei politice, subsumeaza actul guvernamental intereselor mafiote transpartinice si creeaza conditiile unei guvernari corupte, ineficiente, schioape si nelegitime.

In plus, domnul in chestiune reuseste performanta incredibila de a delegitima PSD-ul. Partidul domnului Geoana, din interese conjuncturale, va sustine un guvern care nu-i apartine si, prin aceasta sustinere, va reusi sa devina penibil, ca opozitie de paie la un guvern instalat cu votul propriilor parlamentari. Sint curios ce mesaj politic va reusi sa produca PSD ca anexa a unei guvernari lipsite de sprijin popular in conditiile in care n-a fost capabil sa produca un asemenea mesaj nici macar ca partid de opozitie.

Tupeul cu care dl. Tariceanu isi permite sa invoce in continuare Protocolul Aliantei D.A. tine de domeniul patologicului. Continuind o comparatie de mai sus, e ca si cum Tariceanu si-ar fi batut la singe vreuna dintre fostele neveste exact in timp ce i-ar fi jurat dragoste vesnica si-apoi ar mai fi sustinut in fata instantei ca doamna in chestiune n-are nici un motiv sa ceara divortul. Oricum, partajul ii este net defavorabil: sondajele de opinie confirma sec faptul ca electoratul Aliantei se indreapta intr-o proportie covirsitoare (peste 75 %) catre PD. Imi asum riscul de a afirma ca acest trend se va accentua in continuare, pina cind Tariceanu si gasca lui vor ajunge sa mai fie votati, eventual, de propriile neveste, de fini, rude si parteneri de business bugetar.

In final, nu se poate sa nu constat ca dl. Tariceanu are o slabiciune pentru posturile ortodoxe. Daca in 16 decembrie 2006, in postul Craciunului, dumnealui dadea o Ordonanta prin care, practic, a sabotat infiintarea Episcopiei de Târgu Mures, aducind Biserica Ortodoxa Româna la mina UDMR, acum, in postul Pastelui, dumnealui se sinucide politic. Probabil ca aceste aspecte tin de o simbolistica profunda mai mult decit de domeniul coincidentei. Vorba românului: Cum iti asterni, asa dormi. Gasca lui Tariceanu s-a asezat singura pe farasul care se va deserta curind la groapa de gunoi a istoriei.

Adrian GURZAU

Recentele audieri de ministri din Parlament au aratat cit de formala si de schioapa este democratia romaneasca. Expresia deplina a acestui caracter formal a dat-o „tatal” Constitutiei. La citeva intrebari adresate proaspatului minstru al Justitiei, avocatul mafiei liberale iesene, distinsul Chiurariu, domnul Iorgovan a remarcat public: „Daca ati fi fost studentul meu, ati fi picat la examen. Dar votul meu e politic, asa ca va voi vota.” Ar mai fi de remarcat doar ca intrebarile la care a dat-o in bara ministrul Justitiei erau chiar de nivel studentesc.
Lumea isi inchipuie ca audierile candidatilor de ministri in Comisiile parlamentare reprezinta un examen serios, riguros si transparent. Asa ar trebui sa fie. In fond, insa, aceste audieri nu sint decit o farsa de prost gust, un teatru parlamentar ieftin. E de apreciat gestul lui Victor Ponta care, decit sa voteze impotriva propriei constiinte un ministru incompetent, a preferat sa paraseasca sala. Gestul lui, insa, e singular si „cu o floare nu se face primavara”. Guvernul negociat pe sub masa de Viorel Hrebenciuc, Dinu Patriciu si Verestoy Attila a trecut ca prin brinza atit prin Comisiile parlamentare cit si in plen.
Asadar, responsabilitatea pentru statura umana, morala si profesionala a proaspetilor ministri este impartasita, in solidar cu partidele guvernamentale, de catre PSD. Gratie PSD, avem la Interne un ministru care nu stie cite judete are Romania (in clasa a V-a ar fi ramas corigent pentru asta). Cu sprijinul neconditionat al PSD, avem la Transporturi un ministru care nu aflase, pina la audiere, nici macar cine e Comisarul european pentru transporturi. Mircea Geoana raspunde, in solidar cu Guvernul, de gafele pe care le va comite proaspatul ministru de externe, care s-a facut de ris pina si in fata unei Comisii parlamentare obediente si binevoitoare. Tot „poporul PSD” da seama in fata opiniei publice si pentru prestatia viitoare a ministrului constructor de la Educatie, care habar n-avea, nici macar cu aproximatie, citi profesori sint in Romania. Toti indivizii astia si altii, la fel de „competenti” ca ei, au fost adoptati de PSD prin sustinerea acordata impotriva bunului simt.
Iar Comisiile parlamentare care au audiat aceste loaze si le-au dat avizul au dovedit ca Parlamentul, ca institutie, nu face altceva decit sa legitimeze, printr-un joc penibil, intelegeri subterane, facute cu interesele pe masa, departe de ochii opiniei publice. Poporului i se da doar teatru ieftin la televizor. Din fericire, sforile sint atit de groase incit ai nevoie ori de multa bunavointa, ori de ochelari de cal de la PSD ca sa nu le vezi.

Adrian GURZAU

Si-atunci sa mi se dea voie sa consider penibil faptul ca aceasta institutie, prin unii dintre dalmatienii ei, isi permite sa se erijeze in cocosul care da ora exacta a democratiei romanesti si a moralitatii publice. Sa fim sobri, parlamentarii insisi, prin prestatia pe care au exhibat-o in ultimii ani, au transformat aceasta institutie intr-o cloaca transpartinica sanctionata, cu bun simt, de popor, prin injuraturi nereproductibile la ziar si o cota de incredere absolut catastrofala. Aceasta institutie, la a carei simpla mentionare 85 % dintre romani isi acopera urechile si un numar nedefinit dintre acestia scuipa in gind, in batista ori pe jos, in loc sa fie preocupata de propria reforma e preocupata doar de a duce razboaie pe care le va pierde si din care va iesi asa cum a si intrat: ca o zdreanta. In felul acesta, sintem siguri ca romanii isi vor dori republica parlamentara cam atunci cind partidul de securisti al turnatorului Voiculescu va acumula mai mult de 3 % in sondaje: adica la Pastele motanului!

In ce ma priveste, nu cred ca presedintele Romaniei e vreun inger. Dar atunci cind vad cine a ajuns sa-l traga la socoteala, am senzatia, ca si majoritatea poporului roman, ca asist la o piesa de teatru prost, scrisa de un dramaturg bolnav psihic, capabil sa o puna pe Maica Tereza sa dea socoteala pentru abateri de la litera si spiritul Evangheliei in fata unui tribunal compus din pesti, aurolaci si gainari.

Adrian Gurzau.